Reducere 10%!
pentru comenzile cu valoarea mai mare de 200 ron.
Reducere 15%!
pentru comenzile cu valoarea mai mare de 300 ron.
Reducere 20%!
pentru comenzile cu valoarea mai mare de 400 ron.
Reducere 25%!
pentru comenzile cu valoarea mai mare de 400 ron.
Transport gratuit!
Pentru comenzile cu valoarea mai mare de 100 ron.

Suport telefonic

0770425076

Istoric

 

De-a lungul istoriei, vindecătorii au înțeles valoarea cuprului în obținerea și menținerea unei sănătăți optime. Fie sub forma aplicării topice, externe, fie prin ingerare, au fost utilizate multe forme de cupru și compuși de cupru, de-a lungul timpului, începând cu Egiptul antic, Grecia, Roma, sau imperiul Aztec.

 

Antichitate

Un text egiptean antic (papirusul Smith, circa 2400 ÎEN), menționa utilizarea cuprului pentru sterilizarea apei de băut și a rănilor.

Un alt astfel de text (papirusul Ebers, circa 1500 ÎEN), menționa utilizarea cuprului pentru tratarea durerilor de cap,  tremurături ale membrelor, arsuri și mâncărimi ale pielii.

În jurul anului 400 ÎEN, Hipocrate menționa cuprul ca tratament pentru rănile ulceroase ale membrelor, asociate cu prezența venelor varicoase. În aceeași perioadă, în Grecia, se obișnuia presărarea oxidului și sulfatului de cupru pe rănile deschise, răni adeseori tratate cu un amestec de oxid roșu de cupru și miere.

Ceva mai târziu, în primul secol al erei noastre, Dioscoride prescria utilizarea unu iamestec de acetat și sulfat de cupru ca remediu al ochilor injectați, inflamați, sau a cataractei.

În aceeași perioadă, Pliniu descria un număr de remedii care implicau cuprul. Oxidul negru de cupru, amestecat cu miere, era utilizat contra viermilor intestinali și pentru purgații. Sub formă diluată, se utiliza ca picături nazale (pentru clarificarea minții - probabil după o noapte mai... lungă), picături în urechi, în cazul disconfortului sau chiar infecțiilor în zona respectivă, precum și pentru alte afecțiuni, mai mult sau mai puțin obișnuite.

Nici aztecii nu erau străini de utilizarea cuprului, sub formă de gargară, pentru tratarea inflamării gâtului.

Perșii, precum și Indienii, utilizau cuprul pentru tratarea bolilor de plămâni. Compușii de cupru, precum malachitul și oxidul de cuprul, erau recomandate pentru diferite boli ale pielii.

 

Secolul 19

Primele observații moderne ale rolului cuprului în ceea ce privește imunitatea, au fost cele din timpul epidemielor de holeră din 1832, 1849 și 1852, când s-a observat că muncitorii care prelucrau sub o formă sau alta cuprul erau imuni la holeră.

În 1885, medicul francez Luton, a raportat utilizarea acetatului de cupru pentru tratarea pacienților artritici, atât extern, cu ajutorul unei alifii conținând acetat de cupru 30%, cât și intern, prin administrarea de pilule conținând 10mg acetat de cupru.

În 1895, arsenatul de cupru era utilizat pentru tratarea diareei acute și cronice, a dezinteriei și holerei.

Un complex organic dezvoltat de Bayer, s-a utilizat în tratarea tuberculozei până în jurul anului 1940.

 

Secolul 20

Studii contemporane, realizate pe șoareci, demonstrează tratarea tumorilor cu doze nontoxice din complexe metalice pe bază de cupru. În mod extraordinar, aceste tratamente nu au omorât celulele tumorale, ci le-au transformat în celule normale. Astfel de experimente, au arătat că administrarea preventivă a unor astfel de complexe pe bază de cupru, previn sau întârzie formarea tumorilor, în cazul în care acestea erau posibile a se produce (datorită unor factori de mediu de exempu, de obicei de natură toxică).

 

Totodată, începând din 1936, numeroase studii au atras atenția asupra corelației dintre sănătatea sistemului circulator și a inimii, și cupru. Observațiile au arătat că aceste afecțiuni puteau fi urmărite până la o origine ținând de o deficiență de cupru, sau un dezechilibru cupru/zinc.

 

În aceeași perioadă, mai precis în 1939, medicul german Werner Hangarter, a observat că minerii finlandezi nu erau afectați de artrită, atâta timp cât lucrau în domeniul minier respectiv. Aceasta a făcut posibilă realizarea unor tratamente pentru febră reumatică, artrită reumatoidă, sciatică, probleme cu spatele și gâtul, de către cercetătorii finlandezi și germani, prin utilizarea cu succes a unei combinații de clorură de cupru și salicilat de sodiu.

 

S-a demonstrat că divere complexe de cupru, precum aspirinatul de cupru, triptofanatul de cupru, au accelerat vindecarea rănilor și ulcerațiilor. De exemplu, ulcere gastrice sunt vindecate cu circa cinci zile mai devreme decât în cazul altor tratamente.

 

O observație excepțională s-a realizat corelând deficiențele de cupru cu crizele epileptice. Pe baza acestei observații, s-a demonstrat creșterea remarcabilăa eficienței preparatelor antiepileptice, atunci când erau combinate cu cuprul.

 

Studiile dr. L.M. Klevay, publicate în 1975, au punctat relația între cupru și colesterol. Ca urmare a studiului, dr. Klevay a teoretizat ca dezechilibrul dintre zinc și cupru, cu accentul pus pe deficiența de cupru, ar putea fi un factor agravant în bolile coronare.

Studii ulterioare au arătat că diverse substanțe organice pe bază de cupru au un rol important în minimizarea deteriorării aortei și a mușchiului cardiac, în special datorită efectului antiinflamator al compușilor de cupru.

 

Prezent

Prin conștientizarea și înțelegerea implicării cuprului în extrem de multe procese din corp, și a faptului că deficiența sa poate conduce la albirea prematură a părului, riduri, vene varicoase, afecțiuni cardiace, degenerative, probleme cerebrale, cuprul este privit din ce în ce mai mult ca o veritabilă sursă de tinerețe și armonie.

 

Medicina orientală

 

În Ayurveda, cele mai bune surse de cupru sunt considerate apa de cupru, Tamrajal și cenușa de cupru, Tamra Bhasma.
 
Tamrajal este realizată prin colectarea apei pure într-un vas de cupru timp de 8-12 ore (este necesar ca apa să fie, pe cât posibil, lipsită de contaminanți, cum ar fi compușii de clor utilizați pentru dezinfectarea apei de rețea. Apa distilată este foarte bună, dar poate fi utilizată și apă de izvor sau plată, netratată. Totodată vasul de cupru trebuie să fie cât mai curat, fără urme verzui sau negre, eventual lustruit, iar cuprul din care este confecționat să fie cât mai pur). Această apă devine într-o anumită măsură încărcată cu ioni de cupru (în concentrație foarte redusă) și, chiar mai important, cuprul pur restructurează informațional apa din vas, care poate fi folosită astfel ca remediu în foarte multe afecțiuni. Ea este destul de asemănătoare cu cuprul coloidal, însă mai apropiată de acesta este cenușa de cupru.
 
Această cenușă, numită Tamra Bhasma, este de altfel utilizată ca supliment și medicament ce tratează insuficiența de cupru din organism, care poate duce la boli gastrointestinale, pierdere în greutate, probleme ale sistemului osos, anemie, hipopigmentație, albirea prematură a părului, pierderea tecii de mielina a nervilor etc.
 
Conform metodelor de preparare cunoscute în medicina Ayurveda, componentul principal al acestei cenuși, obținute prin calcinarea controlată și repetată a cuprului, este o pulbere extrem de fină de cupru (practic sub formă de nanoparticule), care astfel poate pătrunde în toate organele (ca în cazul cenușilor de aur sau argint).
 
Tulburările și bolile vindecate de Tamra bhasma, precum și efectele adiționale cuprind:
 
- diverse tulburări ale ficatului;
 
- diverse stări febrile;
 
- probleme gastrice;
 
- inflamații diverse;
 
- diaree, dizenterie, infestarea cu viermi paraziți;
 
- diabet zaharat;
 
- boli infecțioase;
 
- probleme ale aparatului circulator (inimă, vene) și ale sângelui;
 
- infecții urinare;
 
- întărirea sistemului imunitar;
 
- efect reîntineritor și energizant, acționând totodată ca antioxidant.

 

Homeopatie

 

Homeopatia consideră cuprul ca fiind un remediu al spasmelor care pot apărea la orice nivel: respirator (astm, tuse spastică), digestiv (colici), musculo-scheletic (crampe musculare), nervos (convulsii), spasme care sunt declanșate de suprimarea unor erupții, emoții sau impulsuri puternic reprimate.
 
Tipul psiho-somatic corespondent: persoane închise, necomunicative, stăpânite de impulsuri și emoții puternice, dar reprimate.
 
Agravarea simptomelor poate să apară: după suprimarea unor erupții, emoții, frustrări, noaptea, în timpul somnului, când se udă, în timpul sarcinii sau al menstruației, la mișcare, atingere, în timpul actului sexual.
 
Indicațiile de utilizare a remediului Cuprum: epilepsie, convulsii, encefalită, meningită, crampe musculare, „crampa scriitorului”, mioclonii nocturne, tresăriri sau spasme musculare, ticuri, grimase, tuse de diverse etimologii, astm bronșic, colici abdominale (gastro-enterită acută, ciroză hepatică) etc.
 
Din punct de vedere psiho-mental, individul caracterizat de tipologia CUPRUM are sentimente profund reprimate, este dogmatic, religios, respectă anumite reguli pe care și le impune cu strictețe, iar acțiunile sale se pot repeta în mod identic (dând dovadă de un comportament de tip ritual); are un simț justițiar înnăscut, care este agravat atunci când este insultat sau suferă o nedreptate (se regăsește în meserii precum judecător sau preot); necomunicativ, sensibil la critică, uneori are tendința de a se ascunde, evitând criticile, dorește să ia decizii de unul singur și să nu dea socoteală nimănui, urăște restricțiile (agravare la contact). Îi este teamă de cădere, de critică, de a nu fi judecat de alții, de a nu întârzia (la o întâlnire), de accidente, de întuneric, de foc. Are fantasme de genul că este urmărit de dușmani, de diavoli, de morți. În stadiul decompensat, devine rigid, închis, cu mintea greoaie, până ajunge la gradul de senilitate; poate manifesta un comportament violent, țipă, înjură, trântește, chinuie animalele.
 
Somnul sau poate fi caracterizat de:
 
- Vise de cădere, paralizie, eforturi mari; tresăriri bruște în timpul somnului.
 
Manifestări la nivelul capului:
 
- Ticuri, grimase, spasme ale feței;
 
- Crize epileptice agravate noaptea și la lună nouă;
 
- Coree;
 
- Vertij când privește în sus; vertij cu tendința de a cădea în față, capul cade înainte cu ameliorare în decubit dorsal;
 
- Cefalee - ca și cum capul ar fi zdrobit sau senzație de rece la nivelul capului (ca și cum i-ar curge apă rece pe cap);
 
- Blefarospasm, mișcări involuntare ale ochilor, strabism convergent;
 
- Scoaterea limbii în afara gurii.
 
Manifestări la nivelul aparatului digestiv:
 
- Paralizia limbii, bâlbială;
 
- Gust metalic în gură;
 
- Crampe abdominale violente;
 
- Vărsătură bruscă determinată de o contracție spontană a stomacului însoțită de dureri violente;
 
- Spasme ale musculaturii abdominale agravate la mișcare sau atingere;
 
- Diaree explozivă, dureroasă;
 
- Dorința de băuturi reci;
 
- Grețuri ameliorate de ingestia de apă rece.
 
Manifestări la nivelul aparatului respirator:
 
- Tuse spastică, convulsivă, trenantă, care poate fi însoțită (sau generatoare) de convulsii, ameliorată de băuturi reci;
 
- Accese paroxistice de tuse, tuse violentă, care poate fi ameliorată de băuturi reci;
 
- Tuse agravată la ora 3 dimineața sau la emoții;
 
- Spasm glotic.
 
Manifestări la nivelul aparatului locomotor:
 
- Crampe musculare, care încep la degetele picioarelor sub formă de contracții, apoi se extind la mușchii membrelor (mâini, picioare, gambe);
 
- Degetele mari strânse în palme și încleștate în pumn (crampa scriitorului);
 
- Crampe musculare agravate în somn, în timpul actului sexual.
 
Manifestări la nivelul aparatului uro-genital:
 
- Crampe abdominale în timpul menstruației, avort spontan, travaliu;
 
- Supresia menstruației poate declanșa crampe pe diverse grupe musculare, dar încep de obicei de la nivelul degetelor.
 
Manifestări la nivelul tegumentelor și al mucoaselor:
 
- Colorația albastră, cianotică a feței în timpul crizei de astm sau al convulsiilor;
 
- Erupții pruriginoase, psoriazis, agravat noaptea.
 
Senzații, semne și simptome particulare:
 
- Crampe, secuse, spasme apărute la diverse grupe musculare agravate în somn, în timpul sarcinii, menstruației, la supărare, emoții;
 
- Crampe abdominale, tuse, greață care pot fi ameliorate dacă se bea puțină apa rece;
 
- Cefalee - ca și cum capul i-ar fi zdrobit sau senzație de rece la nivelul capului (ca și cum i-ar curge apă rece pe cap).
 
Simptome combinate: astm și crampe la nivelul extremităților.
 
Utilizare

Cuprul este un element mineral esențial în fiziologia organismelor vii, existând într-o cantitate mare și în corpul omenesc. În momentul în care este absorbit în intestinul subțire, el este transportat spre ficat, fiind legat de albumină. În fluxul sanguin este transportat de o proteină numită ceruloplasmină. Cuprul este întâlnit în peste 50 de enzime, fie în calitate de component esențial, fie cu rol de cofactor, dintre care menționam: citocrom-c-oxidaza, superoxid dismutaza, SOD, (CuZn), hemocianina (o moleculă purtătoare de oxigen) etc.

 

Corpul are nevoie de cupru pentru o dezvoltare normală și pentru a își menține o stare bună de sănătate. Astfel:

- joacă un rol important în producția de mielină, hemoglobină, colagen și melanină;

- este foarte important pentru sănătatea nervilor, acționând ca un protector al tecii de mielină;

- împreună cu vitamina C, contribuie la elemente ale țesutului conectiv numit elastină;

- este un component esențial al pigmentului numit melanină, formarea sa fiind susținută de către o enzimă numită tirozinază;

- este un puternic antioxidant, lucrând împreună cu SOD pentru a preveni distrugerea țesuturilor de către radicalii liberi;

- este utilizat pentru fabricarea ATP-ului, sursa de energie a corpului;

- are rol de regulator al ritmului cardiac (aritmii) și a presiunii sanguine;

- efectul său inflamator poate reduce simptomele artritei;

Deficiența de cupru în ființele umane este rară, dar poate să apară în anumite circumstanțe: anemie, temperatură corporală scăzută, fracturi și osteoporoză, vene proeminente și dilatate, număr scăzut de celule albe, aritmii cardiace, nivele crescute de colesterol, pierderea pigmentației, dezordini tiroidiene. Copiii care au afecțiunea Menke (de natură genetică) nu pot asimila corect cuprul și prin urmare ajung să dezvolte un deficit foarte mare dacă nu sunt tratați la timp.

Supraacumularea de cupru este și ea posibilă, fiind o consecință a sindromului Wilson, o incapacitate de eliminare a cuprului în exces din corp.

În ceea ce privește asimilarea cuprului, se pare că există o competiție directă între acesta și zinc la nivelul absorbției în intestinul gros, cel puțin în cazul elementelor în stare ionică. Ca atare, trebuie realizată o balanță corectă în administrarea celor două minerale.

Dozele uzuale sunt:

- Copii 0-6 luni: 200 mcg; 
- Copii 7-12 luni: 220 mcg; 
- Copii 1-3 ani: 340 mcg;
- Copii 1-8 ani: 440 mcg;
- Copii 9-13 ani: 700 mcg; 
- Copii 14-18 ani: 890 mcg;
- Peste 19 ani: 900 mcg;
- Femei însărcinate: 1000 mcg;
- Femei care alăptează: 1,300 mcg.

1mcg=1 microgram

40,00 lei pe bucată Cremă hidratantă, tonică, regeneratoare, cu aur și argint, DermAlchemy
Acest produs se va vinde începând din data de 2018-12-31.
25,00 lei pe bucată Gel protector, cu argint și cupru coloidal, ProteGel
Acest produs se va vinde începând din data de 2018-12-31.
25,00 lei pe bucată Pastă de dinți cu argint și zinc, DentaSilv
Acest produs se va vinde începând din data de 2018-12-31.
20,00 lei pe bucată Perhidrol, 35%, 500mL
+

Copyright

Copyright  S.C Floralis Siebenburgen  S.R.L

Informații contact:

SC Floralis Siebenburgen SRL, Sibiu
 
0770425076
 
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.